Ce trebuie sa stii daca ai astm bronsic si esti insarcinata

Niciun comentariu.

Stiati ?

Astmul bronşic este cea mai frecventa afecţiune respiratorie asociata sarcinii.

O serie de studii epidemiologice au indicat faptul ca astmul bronsic complica intre 1% si 4% din totalul de sarcini. Totuşi, adevarata incidenta poate fi mult mai mare deoarece aceasta afectiune este adesea subdiagnosticata.

Sarcina poate influenta astmul astfel:

• Aproximativ 1/3 din femeile astmatice care raman insarcinate observa o ameliorare a simptomelor;
• 1/3 sufera o inrautatire a simptomelor (cateodata foarte severa);
• 1/3 nu observa nicio schimbare.

Atentie!

Boala de reflux gastro-esofagian poate contribui la aparitia sau agravarea simptomatologiei astmatice in sarcina.

Controlul astmului pe timpul sarcinii este esential deoarece boala materna prost controlata conduce la cresterea mortalitatii prenatale, la nastere prematura sau la nasterea unui copil cu greutate mai mica decat normalul varstei.

Atitudinea in astmul bronsic asociat sarcinii presupune efectuarea unei o evaluari cat mai complete a statusului pacientei, pentru a clasifica tipul şi severitatea astmului in vederea tratamentului potrivit.

Evaluarea include:

• Anamneza riguroasa;
• Examenul fizic;
• Masuratori spirometrice;
• Teste cutanate de determinarea alergenilor;
• Pulsoximetria;
• Determinarea presiunilor partiale ale gazelor sanguine;
• Radiografia pulmonara (indicata cand diagnosticul este neclar sau exista si alte complicatii respiratorii precum pneumonia, barotrauma, BPOC etc). O radiografie pulmonara in doua incidente cu un sort protector pentru abdomenul matern expune fatul la o iradiere minima, de aproximativ 0,00005 rad, in conditiile in care doza maxima de iradiere permisa in sarcina este de 5 rad.

De asemenea, trebuie evaluata starea fatului prin următoarele examene paraclinice (in momentul in care PO2 scade sub 70 mmHg, apar semne de suferinta fetala):

• Examen ecografic, care poate oferi informatii privind cresterea fetala intrauterina;
• Monitorizarea frecventei cardiace fetale cu ajutorul unui cardiotocograf;
• Grafice ale miscarilor fetale zilnice, efectuate de catre mama si utilizate prin comparatie de la o perioada la alta pentru a monitoriza activitatea fetala.

Efectele astmului asupra mamei si fatului

La o gravida, astmul netratat si necontrolat poate fi asociat cu simptome respiratorii nocturne, hipoxemie materna cronica sau intermitenta, ceea ce determina vizite la camera de grada si spitalizări. Mai pot apare insuficienta respiratorie cronica, placenta praevia, oligohydramnios, complicatii in timpul travaliului, hipertensiune arteriala, preeclampsie, intubari si chiar deces.

De asemenea, aceste sarcini sunt mai frecvent asociate cu hipermemesis gravidarum si hemoragii materne. Frecventa disgravidiilor este de 2 ori mai crescuta la pacientele astmatice, fata de cele sanatoase.

S-a inregistrat o crestere a numarului de nasteri prin operatie cezariana in randul pacientelor cu astm bronsic sever, prost tratat sau necontrolat.

Fatul este intr-o stare precara de oxigenare si e dependent de oxigenul provenit din sangele arterial matern, de intoarcerea venoasa si de frecventa cardiaca, de fluxurile sangvine placentare si din arterele uterine.

Crizele astmatice sau astmul slab controlat afecteaza fatul prin cresterea hipoxemiei materne si diminuarea fluxului din arterele uterine, secundara vasocontrictiei hipocampice. Intensitatea afectarii fetale este direct legata de gradul de severitate a astmului si de controlul acestuia.

Efectele asupra fatului pot fi:

• Greutate mica la nastere;
• Nastere prematura;
• Mortalitate fetala crescuta;
• Hipoxie neonatala;
• Complicatii respiratorii neonatale;
• Mortalitate perinatala crescuta (de aproximativ 2 ori mai mare fata de gravidele sanatoase);
• Hipoglicemie neonatală, convulsii si internare in unităţi de terapie intensiva neonatala.

De asemenea, a fost raportata o incidenta mai mare a anomaliilor congenitale la copii proveniti din mame astmatice.

Tratamentul astmului in sarcina

Obiectivul tratamentului bolii astmatice este ca mama sa fie mentinuta fara simptome respiratorii si sa se previna complicatiile fetale.

In timp ce exista o retinere in a prescrie terapie in sarcina, astmul slab controlat e mult mai periculos pentru fat decat medicatia. Perioada teratogenica clasica este intre saptamanile 4-10. Medicatia e putin diferita fata de pacienta astmtica negravida:

Bronhodilatatoarele cu durata scurta de actiune (Ventolin®, Salbutamol®, Berotec®) indicate in mod obisnuit pentru controlul crizelor astmatice, pot fi folosite fara riscuri in perioada sarcinii si alaptarii deoarece nu trec in laptele matern, insa se recomanda administrarea cu prudenta cu 72 de ore inaintea travaliului.

Corticosteroizii inhalatori (Flixotide®, Becloforte®, Pulmicort®) constituie terapia de control cea mai eficienta a astmului iar administrarea acesteia se realizeaza cu prudenta in sarcina si alaptare, in sensul ca se apeleaza la dozele cele mai mici la care s-a obtinut controlul simptomatologiei.

Alte clase de medicamente şi indicaţiile de utilizare în timpul sarcinii:

Bronhodilatatoare cu durata lunga de actiune (Serevent®, Formoterol®) se administreaza pe cale inhalatorie si se utilizeaza in cazuri exceptionale, doar la indicatiile medicului.

Corticosteroizi sistemici (Prednison®, Medrol®) se administreza pe cale orala sau injectabila, cu anumite restrictii pe timpul sarcinii: se utilizeaza doar in doze mici (maxim 8 mg./zi) si pe perioade scurte de timp (in exacerbari).

Medicamente combinate (Seretide®, Symbicort®) se administreaza inhalator, in cazuri exceptionale, doar la indicatia medicului.

Teofiline (Teotard®, Theo-SR®, Teofilina retard®) sub forma orala (tablete), se utilizeaza cu precautie, doar la indicatia medicului curant din cauza riscului de nastere prematura.

Antileucotriene (Singulair®, Accolate®) se administreaza sub forma de tablete si sunt indicate de obicei in perioada de remisiune a bolii, terapeutic in tratamentul de lunga durata a astmului, in astmul indus de exercitii fizice sau astmul aspirinic, insa nu se indica in timpul sarcinii.

Dupa nastere se poate reveni la tratamentul de fond in dozele normale.

Sursa: http://www.pediatrutecuci.com/2014/10/astmul-bronsic-in-sarcina.html