Cand vezi atatia adulti avand probleme in relatia cu banii, realizezi cat de dificila poate fi chestiunea banilor pentru adolescentii lipsiti complet de experienta castigarii si gestionarii lor.
Tema banilor a fost si este in continuare o tema delicata in familiile noastre. Maniera in care generatiile trecute s-au raportat la bani este ilustrata de expresii ca „banii nu aduc fericirea”, „banul e ochiul dracului”, „ai bani, ai prieteni; n-ai bani, n-ai prieteni”, „banii sunt murdari”, etc. Incarcatura emotionala, de cele mai multe, ori negativa, este evidenta. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici azi. In foarte putine familii se discuta deschis, fara tensiune si in mod educativ despre bani, despre ce reprezinta ei cu adevarat si despre modul in care pot fi bine gestionati. Nu prea exista nici educatie financiara, iar acest lucru se vede si in atitudinea adolescentilor fata de bani. Ei oscileaza intre credintele parintilor si noua paradigma a societatii de consum extremiste, in care banii sunt pusi inaintea multor valori si principii morale. Nu le este simplu, si au nevoie de ajutor din partea parintilor pentru a integra acest concept financiar si emotional cat mai bine.
Povestea banilor a inceput cu milenii in urma. De atunci s-au tot scris pagini noi in istoria omenirii despre cum banii au format si destramat relatii, legaturi, aliante sau societati umane, despre cum, in numele banilor, s-au purtat razboaie. De la simple bucati de metal sau hartii, simple conventii, au ajuns sa masoare valoare umana, sa fie teme transgenerationale incarcate sau elemente vii, generatoare de emotii. Oricum, avem nevoie de ei, fara bani nu se poate. Asa cum este bine sa le pastram rolul de mijloc de plata pentru bunuri sau actiuni, tot asa este necesar sa intelegem si incarcatura puternic psihologica pe care o au. Cu aceasta intentie pot incepe parintii primii pasi in a se autoeduca cat si in a face educatia adolescentilor lor. O atitudine neutra si deschisa poate ajuta ca acest subiect delicat sa fie cat mai firesc abordat in fiecare familie, indiferent de situatia financiara a acesteia.
Incarcatura psihologica a banilor da cele mai mari probleme in relatiile dintre parinti si adolescenti. Parintii sunt influentati foarte mult de valenta de putere pe care banii au dobandit-o de-a lungul timpului, si pun accentul pe aceasta. Daca castiga multi bani, tind sa impuna regulile in mod rigid sau sa compenseze lipsa lor prin multi bani de buzunar sau cadouri scumpe date adolescentilor. Daca nu castiga bine, au o atitudine negativa sau pesimista despre tot ce inseamna “bogat”, despre valoarea lor sau chiar despre viata, si promoveaza atitudinile negative mai sus amintite. Ambele comportamente sunt de evitat in educatia adolescentilor.
Acestora le este mai necesar sa invete ca banii se castiga in urma unei ecuatii simple „plus-valoare+efort constant” transpusa in actiunile lor. Daca isi vor consolida increderea in ei, daca vor face fiecare lucru cat mai bine, cu seriozitate si avand constanta in efortul lor, vor fi considerati de valoare, chiar daca contul parintilor este sau nu este bine garnisit. Valoarea lor ca fiinte umane incepe cu ceea ce ei sunt si cu ceea ce pot face, chiar daca munca lor va fi remunerata abia cand vor lucra. Cu alte cuvinte, educatia valorii lor nu trebuie confundata cu educatia financiara.
Educatia financiara se face explicand copilului de cand este mic ce inseamna banii, ce putem face cu ei, cum ii putem cheltui chibzuit si cum pot fi castigati in mod corect. Parintii fac bine sa-si incurajeze copiii sa invete sa cumpere constient, nu impulsiv sau doar pentru ca au vazut acel lucru la televizor, sau pentru ca il au colegii. Ideea este sa inteleaga ce ii aduce acel obiect, ce nevoie ii implineste. Totodata, parintii trebuie sa gestioneze intelept problema banilor de buzunar. Rolul acestora este sa il ajute pe copil sa experimenteze prima relatie cu banii, dar trebuie ajutat/sfatuit cum sa ii foloseasca. Bugetul alocat nu trebuie sa fie o povara financiara pentru parinti. Impreuna cu copilul vor stabili care este suma pe care o va primi zilnic, saptamanal sau lunar, explicandu-i-se si pentru ce sunt acesti bani.
In adolescenta, parintii trebuie sa verifice, discret, pe ce au cheltuit copiii banii de buzunar si sa nu exagereze cu suma data, pentru ca tentatiile sunt destul de mari si nu neaparat pozitive. Sondajele de opinie arata ca banii de buzunar ai adolescentilor sunt folositi in special pentru a cumpara tigari sau bautura, haine si pentru iesirile in club. Tot in adolescenta, nevoia de a impresiona sau de a atrage atentia este foarte mare, si tinerii vor sa epateze prin obiectele lor personale. Cel mai nou gadget, cel mai scump telefon mobil, cea mai cool tinuta sau geanta sunt considerate „must have-uri” cand un adolescent nu isi cunoaste adevarata valoare si considera ca poate dobandi valoare prin ceea ce poseda. Total gresit este atunci cand parintii chiar incurajeaza aceasta raportare la notiunea de valoare.
Consolidand educatia financiara a tinerilor, sansele sunt bune ca tinerii sa invete care este valoarea banilor si cum ii pot cheltui chibzuit. Atunci cand adolescentii isi doresc mai multi bani de buzunar, parintii ii pot incuraja sa se angajeze part time, cel putin in perioada vacantei. Printre cele mai frecvente job-uri alese de adolescenti sunt cele de vanzator, promoter, baby sitter, meditator, mistery shopper, curier, fotograf pentru evenimente. Daca adolescentii au pasiuni creative, precum confectionare de accesorii, creare pagini web, fotografii digitale, acestea se pot transforma in mici afaceri. „Banul muncit nu este prapadit” spune un proverb, ceea ce functioneaza si in cazul adolescentilor. Merita incercat.
Niciun comentariu :
Impartaseste din experienta...