Afla care este cel mai falsificat aliment si cum sa alegi varianta cea mai buna

Niciun comentariu.

La cel mai recent control al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia consumatorilor, 22% din uleiul de măsline verificat nu se încadra în prevederile legale în vigoare.

Obţinerea uleiului de măsline extravirgin, de calitate, durează mult şi este costisitoare. Pe de altă parte, falsificarea lui este rapidă, ieftină şi bănoasă. Iar în prezent, problema înşelătoriilor cu ulei de măsline vizează întreaga lume.


Escrocherie la nivel mondial

69% din uleiul de măsline importat în Statele Unite ale Americii nu corespunde standardelor înalte prevăzute pentru uleiul de măsline extravirgin, potrivit unui articol recent publicat de „New York Times“. Cu ajutorul unei infografii interesante, „New York Times“ ilustrează modul în care este falsificat uleiul de măsline. La unele rafinării, uleiul de măsline este „diluat“ cu uleiuri mult mai ieftine, cum este cel de soia. Alţi producători merg mai departe: amestecă mai multe uleiuri vegetale cărora le adaugă betacaroten şi clorofilă pentru a le controla culoarea şi aroma. De altfel, în 2008, poliţia italiană a arestat peste 60 de persoane şi a închis peste 90 de ferme şi rafinării care falsificau uleiul de măsline extravirgin.


Cum să alegi uleiul de măsline cu cele mai mici riscuri

Un criteriu relativ sigur este, din păcate pentru buzunarele noastre, preţul. Cu cât plăteşti mai mult pentru o sticlă de ulei de măsline extravirgin, cu atât şansele să fie cu adevărat de calitate sunt mai mari.

Cumpără doar uleiul de măsline ambalat în sticle închise la culoare sau în butoiaşe metalice, fiindcă lumina afectează calitatea produsului.

Culoarea uleiului de măsline propriu-zis nu este un criteriu al calităţii produsului. Acesta diferă de la verde la auriu datorită măslinelor folosite.

Mirosul şi gustul, în schimb sunt criteriile poate cele mai importante în alegerea uleiului de calitate. Evită-l pe cel care miroase a rânced, a mucegai, care are gust metalic, de ars sau de carton. Gustul uleiului de măsline extravirgin real este puternic, fructat, piperat, amar şi uneori înecăcios. Aciditatea uleiului extravirgin trebuie să fie sub 0,8.

E bine să cumperi uleiul de măsline cât mai aproape de data de culegere a măslinelor (unele sticle au înscrisă data recoltării măslinelor). Dacă nu au precizată această dată, uită-te după data expirării. Termenul de valabilitate ar trebui să fie de doi ani de la data îmbutelierii.

Unii termeni ca „ulei de primă presă“ sau „presat la rece“ creează confuzie. Cum în majoritatea cazurilor, uleiul de măsline extravirgin modern se produce prin centrifugare, termenul „presat“ este, din start, impropriu. Uleiul de măsline extravirgin este, obligatoriu, obţinut din prima procesare a pastei de măsline.

Atenţie la etichetă!

Etichetarea uleiurilor de măsline cuprinde, în mod clar, în plus faţă de denumire, următoarele informaţii privind categoria de ulei:

• pentru uleiul de măsline extravirgin: „ulei de măsline de categorie superioară obţinut direct din măsline şi exclusiv prin procedee mecanice“;
• pentru uleiul de măsline virgin: „ulei de măsline obţinut direct din măsline şi exclusiv prin metode mecanice“;
• pentru uleiul de măsline compus din uleiuri rafinate de măsline şi uleiuri de măsline virgine: „ulei cu un conţinut exclusiv de uleiuri de măsline care au suferit un tratament de rafinare şi uleiuri obţinute direct din măsline“;
• pentru uleiul din turte de măsline: „ulei cu un conţinut exclusiv de uleiuri obţinute prin tratarea produsului obţinut în urma extracţiei uleiului de măsline şi uleiuri obţinute direct din măsline“ sau „ulei cu un conţinut exclusiv de uleiuri obţinute prin transformarea turtelor de măsline şi uleiuri obţinute direct din măsline“.

Sursa