Cum sa alegi bona perfecta pentru copilul tau

Niciun comentariu.

O întrebare mereu prezentă pe buzele părinților cu copii mici sau școlari este „cu cine lăsam copilul cât nu suntem acasă”? Dacă nu aveţi o mamă sau o soacră care poate sta cu cel mic cât voi sunteţi plecaţi la serviciu, ori dacă aveţi nevoie de cineva care să vă ajute cu creşterea copilului, o bonă este soluţia. Însă nu este atât de ușor să o găsești pe „ea”- să fie iubitoare, caldă, răbdatoare, grijulie, zâmbitoare, să fie un inlocuitor pentru tine, să fie, într-un cuvânt, perfectă. Iar această căutare este de multe ori o adevărată aventură, o misiune cu adevărat grea. Cunosc cazuri în care bona pe care părinţii au adus-o nu doar că nu se pricepea foate bine la îngrijirea copilului, dar mai mult, a dispărut de acasă, fără să spună că intenţioneză să plece. Şi exemplele pot continua, iar cei care aţi avut experienţe asemănătoare acestora, ştiţi mai bine cu ce v-aţi confruntat.

Începeți cu un specialist

Pentru a lămuri misterul alegerii bonei potrivite, pentru a afla câteva ponturi de care ne putem folosi atunci când ne alegem bona, am stat de vorbă cu psihologul Marina Vasile şi cu Magdalena Peisakh, director la agenția de recrutare Bona de nota 10. Am primit răspunsuri la câteva întrebări pe care trebuie să le punem şi să ni le punem atunci când decidem că avem nevoie de cineva care va avea grijă de comoara noastră. Primul sfat pe care l-am primit de la Magdalena Peisakh este să căutăm viitoarea bonă prin agenţie. Se elimină astfel foarte multe riscuri. Dacă aveţi norocul să cunoaşteţi pe cineva care are experienţă în creşterea şi îngrijirea unui copil, dacă acea persoană vă este recomandată de oameni în care aveţi încredere, apelaţi la serviciile sale, însă dacă nu o știţi, cel mai sigur este să mergeţi la o agenţie. 

Personalul recrutat al unei agenţii este calificat, deţine acte de studii, diplome şi pregătiri profesionale și are experienţă în domeniu. Apoi este important să stabiliţi împreună cu familia dacă bona va fi una internă (care să locuiască în casă cu voi) sau externă(care să vină acasă după un program bine stabilit). Dacă alegeți o bonă internă, atunci ar trebui să știți că o problemă poate ţine de adaptare– atât a bonei, cât şi a familiei care o angajează. Este una dintre situaţiile în care nu poţi anticipa cum se va comporta un om până nu se confruntă direct cu acea situaţie. Astfel, este posibil ca angajatorii să îşi imagineze că va fi foarte uşor să aibă o bonă internă şi la scurt timp după ce o angajează să constate că le este greu să locuiască cu cineva în casă. La fel de dificil poate fi şi pentru bonă, care se poate adapta mai greu sau deloc regulilor casei. De aceea, prima luna este esenţială – ‘în general, dacă primele 2-3 luni sunt parcurse cu bine, bona are mari şanse să stea mult timp cu dumneavoastră’, este de părere Magdalena Peisakh.

În cazul bonelor externe, problemele ţin de obicei de situaţiile în care doamnele nu respectă indicaţiile pe care le primesc, fie pentru că nu sunt atente sau pentru că refuză, din diverse motive. În alte situaţii, angajatorii pot avea aşteptări nerealiste sau pot omite să explice bonei clar ce are de făcut.

O bonă, patru întrebări

Pentru a elimina riscurile în ceea ce priveşte aducerea acasă a unei bone nepotrivite, psihologul Marina Vasile spune că înainte de a vă întâlni prima dată, înaintea interviului, să faceţi o listă cu trăsături şi caracteristici dezirabile. Să vă răspundeţi sincer la câteva întrebări cum ar fi: „ce valori aş vrea să aibă persoana pe care o caut?” Dealtfel, în timpul interviului, trei categorii de informaţii sunt foarte utile. Chiar dacă nu există răspunsuri corecte sau greşite, acestea îi ajută pe viitorii angajatori să îşi stabilească o legătură mai strânsă cu viitoarea bonă. Adică o familie în care curăţenia şi ordinea sunt pe primul loc, va aprecia o viitoare bonă care le împrărtăşeşte acest gând. 

Nu uitați să cereți informaţii legate de ceea ce poate/nu poate bona să facă în mod obiectiv (sa ridice greutăţi, să facă de mâncare, să acorde primul ajutor etc.) și detalii legate de valorile şi credinţele despre sine, ceilalţi şi viată, în general (are o imagine de sine realistă sau una exagerat de pozitivă/negativă, are încredere în oameni, este relaxată sau vigilentă, îi plac mai mult baieţii/fetele/bebeluşii/copiii mai mari). Şi tot psihologul spune că există câteva întrebări pe care este bine să le adresaţi pentru identificarea valorilor, credinţelor, trăsăturilor:

• Care este cel mai important lucru pe care l-ai învăţat de la mama/tatăl tău?
• Ce a fost cel mai greu de făcut în educaţia copiilor tăi? (daca are copii)
• Cine a fost un model pentru tine în copilărie şi de ce?
• Care sunt cele mai importante valori după care îţi trăieşti viaţa?

Din experienţă, vă spun că atunci când aveţi interviu cu o posibilă viitoare bonă, pentru ca aceasta să dea răspunsuri cât mai sincere, fără să stea să se gândească la ceea ce răspunde, voi trebuie să fiţi interesaţi de ea, curioşi să o cunoaşteţi, să o trataţi cu respect şi ca de la egal la egal, până la urmă îi veţi lăsa copilul în grijă şi este foarte important să ajungeţi să o cunoaşteţi, pentru a avea încredere în ea, şi ea în voi. Dacă bona vă va căpăta încrederea, se va deschide în faţa voastră şi în acest fel puteţi afla lucruri valoroase despre personalitatea sa, despre caracter.

„Interviul are şanse să fie mai eficient atunci când este formulat ca o discuţie mai mult decât un interogatoriu. De asemenea, a fi curioşi înseamnă a pune şi întrebări spontane de tipul: „Cum te-ai descurcat să creşti 3 copii?” sau „Cum te-ai adaptat la viaţa casnică după ce ţi-ai pierdut serviciul?” sau chiar „Cum se face că îţi plac mai mult bebeluşii în comparaţie cu copiii mai mari?”. Deşi unele din aceste întrebări nu par să aibă o legătură directă cu activitatea de bonă, ele vă pot informa în legătură cu personalitatea ei, şi asta cu siguranţă va influenţa atitudinea şi în muncă” , spune Magdalena Peisakh, care are experiență în interviuri cu bone.

Comunicarea este esențială

Şi pentru că la început vorbeam de incompatibilităţile dintre părinţi şi bone, cele mai multe probleme sunt comune. După cum bine ştim cu toţii, cheia unei relaţii, de orice natură ar fi aceasta, este cu siguranţă încrederea. Când aceasta nu există de la început sau se pierde pe parcurs, lurcurile degenereză şi încep să apară problemele. O altă problemă se ivește când ambele părţi nu acceptă sugestii ori sfaturi. Mândria distruge o relaţie care ar putea merge, şi ar aduce beneficii şi pentru angajat şi pentru angajatori.

De la început părinţii ar trebui să-i comunice bonei care sunt regulile casei, ce îi este permis să facă şi ce nu, care îi sunt îndatoririle şi care îi sunt beneficiile, în acest mod fiecare va ştii care sunt regulile şi ce îi este tolerat sau nu. De asemenea şi bona trebuie să spună de la început ce acceptă şi ce ar putea să o nemulţumească. Dacă în timp rămân lucruri neclarificate, ori dacă fiecare din părţi alege să nu vorbească şi să ţină în el, la un moment dat relaţia se va deteriora.

Pentru ca o bonă să aibă un comportament cât mai bun şi frumos cu copilul, dar şi cu familia, la rândul ei trebuie să fie respectată şi munca să îi fie apreciată. Oricine îşi doreşte ca munca sa să fie apreciată, mai ales în care face eforturi, şi să nu uităm că a avea grijă de un copil nu este tocmai o treabă uşoară. Mai ales că acesta, pe lângă îngrijire, trebuie educat şi atunci nu ar strica dacă părinţii şi familia ar avea un comportament prietenesc faţă de bonă, cu condiţia ca şi aceasta să îşi dea silinţa şi să rezoneze cu angajatorii. „O bonă eficientă şi motivată este parte din echipa de adulţi care creşte copilul şi nu este marginalizată sau devalorizată. Alte aspecte importante ţin de faptul că orice angajat are nevoie să audă cel puţin o dată pe zi un comentariu pozitiv legat de ceea ce face, are nevoie să fie tratat cu respect şi consideraţie, are nevoie să fie întrebat periodic ce i-a plăcut din ceea ce a făcut, ce i-ar plăcea să facă diferit, ce îi lipseşte sau ce l-ar ajuta să-şi facă treaba mai bine”, ne sfătuiește Marina Vasile.

Filipinezele rămân bonele ideale

Dacă v-ați decis să alegeți o bonă internă, atunci agenţiile de recrutare recomandă să alegeţi bonele asiatice. Magdalena Peisakh, director la agentia de recrutare Bona de nota 10, vine şi cu explicaţiile. „Bonele filipineze sunt docile, discrete, muncitoare, se ataşează de copii, sunt blânde, calde, răbdătoare, cei mici învaţă limba engleză şi interacţionează cu o altă cultură, au abilitatea de a comunica uşor cu copiii, cântă, dansează. Pe de altă parte, aceste bone vin cu contract de muncă pe 2 ani în regim intern, iar ziua liberă li se stabileşte în funcţie de necesităţile angajatorului. Pe lângă atribuţiile ca bonă şi în funcţie de cerinţele angajatorului aceste bone fac menaj sau gătesc. Salariul este de 450 dolari/lună. Orele suplimentare sunt plătite, iar bonusurile sunt la latitudinea angajatorului”. Iar agenția pune la dispoziția clientului cîteva servicii importante:

• baza de date suficient de extinsă încât să satisfacă preferinţele oricărui anagajator
• bonele din această bază de date trec prin mai multe criterii de selecţie,
• sunt testate psihologic şi, în unele cazuri, chiar monitorizate periodic de un psiholog
• urmează un trainning
• cele mai multe au deja experienţă ca bone
• au recomandări din partea foştilor angajatori
• oferă garanţia înlocuirii

Aşadar, dragii părinţi, fie că alegeţi să aduceţi în casă o bonă filipineză, ori de altă origine, sau una autohtonă, criteriile de selecţie sunt aceleaşi, iar când faceţi alegerea trebuie să vă gândiţi la nevoile copilului şi ale voastre, și nu uitaţi că relaţia cu aceasta se construieşte şi depinde foarte mult şi de voi ca totul să fie bine.

Sursa